From: Vladislav Bogaciov <vladislav.bogaciov@gmail.
Date: Fri, 30 Mar 2012 09:32:20 -0400
Subject: Fwd: Colinda si plingere din an.2010, repetate... catre
Preşedintelui Interimar al R.Moldova, Preşedintelui Parlamentului
R.Moldova.
To: Vladislav Bogaciov <vladislav.bogaciov@gmail.
john.fiji@yandex.com, "hulpoi.rubaka" <hulpoi.rubaka@gmail.com>
---------- Forwarded message ----------
From: "Yakatel Kropcic (Puruṣa - पुरुष)" <yakatel.kropcic@gmail.com>
Date: Mon, 5 Mar 2012 10:23:59 -0500
Subject: Colinda si plingere din an.2010, repetate... catre
Preşedintelui Interimar al R.Moldova, Preşedintelui Parlamentului
R.Moldova.
To: osho.foundation@yahoo.in, "inform@parlament.md"
<inform@parlament.md>, "press@parlament.md" <press@parlament.md>,
"info@parlament.md" <info@parlament.md>, info@gabrielstati.md
Cc: primaria@pmc.md, drp@pmc.md, vlad@filat.md, arossame
<arossame@gmail.com>, Alina Pimenova <ag.est.vest@gmail.com>,
danverejanu <danverejanu@yahoo.com>, DOGA- MUZICA
<doga.muzica@gmail.com>, renataver <renataver@yahoo.com>, Forumul
tineretului ortodox din Republica Moldova forumuri
<webmaster@logos.md>
---------- Forwarded message ----------
From: vitalie dragan <vitalie1200@yahoo.com>
Date: Wed, 18 Jan 2012 18:19:15 +0200
Subject: Colinda si plingere din an.2010, repetate...
To: Vladislav Bogaciov <vladislav.bogaciov@gmail.
Preşedintelui
Interimar al R Moldova,
Preşedintelui
Parlamentului R Moldova domnului Mihai Ghimpu; de la locatarii
Centrului de găzduire şi orientare pentru persoanele fără domiciliu
stabil, aflat pe strada Haltei (130 de locuri), amplasat în str.
Haltei -2 (Direcţia Generală asistenţă socială mun. Chişinău; Adresa:
str.Bucureşti, 53,
Director: Eugenia Ceban, tel.22-34-59), la iniţiativa unuia dintre
ei – ing. Silvic Vitalie Drăgan, avînd viza .
de reşedinţă în mun. Chişinău, str. Gheorghe
Asachi 62 /3б şi cod.
personal 0972705014302.
CERERE
Primiţi colindători?
Excelenţă, domle Preşedinte Interimar al R Moldova, Preşedinte a
Parlamentului R Moldova, Mihai Ghimpu, în speranţa unei bune şi
evlavioase decizii, prin înaltele funcţii de stat ce le ocupaţi, davar
Domnul Dumnezeu multă sănătate şi baftă în toate, înspecial şi-n
alegerile parlamentare ce mîine – poimîine bat la uşă, chiar acum
duminică, am hotărît de a vă adresa o rugă, ce desigur exprimă dorinţa
fiecăruia dintre noi, ăşti nimeriţi în urma consecinţelor vitregiei
vieţii temporar de a locui, nu altundeva decît în „Centrului de
găzduire şi orientare pentru persoane fără domiciliu stabil”, amplasat
în str. Haltei-2, mun. Chişinău, mulţumin Tatălui Ceresc şi statului R
Moldova şi de această unică, în felul nostru, posibilitate de a găsi,
ori de cîte ori vine seara, un acoperiş de asupra capului, însoţit de
o mică cină, o posibilitate de a face un duş după o zi istovitoare, de
a ne spăla hainele de pe noi, şi un pat cald şi igienic – astfel
încît ori de cîte ori părăsim dimineaţa „Centrul de găzduire...” nici
că ne putem deosebi cu ceva de marea majoritate a celor cu casă, masă,
familie, etc, astfel încît ne putem permite de a deschide uşile
oricărei instituţii, fără a fi, cît de cît măcar, marginalizaţi,
desigur din punct de vedere al aspectului şi igienei noastre – uitaţi
anume, de asta aducem cu toţii sincere şi calde mulţumiri întregii
conduceri de vîrf a R Moldova, reprezentată actualmente prin Alianţa
de Intergrare Europeană, de fapt ce a preluat de la vechia conducere
a R Moldova funcţiile sale, în intenţia nobilă de a schimba şi duce
lucrurile pînă la capăt.
Despre cam ce schimbare şi ducere pînă la capăt a acestei
intenţii poate fi vorba, bănuiţi, chiar la „Centru de găzduire
temporară ...” ? Desigur ca, peste tot în ţara noastră este stringentă
nevoie de a face, dacă nu o reparaţie generală, dă, că sîntem în plină
iarnă, asta după timpul de afară, dacă cumva îi luăm pe franceji sau
italieni, că la ei acasă anume aşa e mai toată iarna, mă rog
Mediterana, cît şi Atlanticul asupra blîndeţei climatului lor
influenţează; - atunci hărnicuţ o reparaţie grabnică de resort, astfel
ca să ne simţim şi noi în plină atenţie din partea Alianţei pentru
Integrare Europeană, cît înspecial al Partidului Liberal – lider
incontestat ce, bineînţeles că, îl prezentaţi – mare succes în toate,
sincerii şi credulii noi cei de la „Centru de găzduire..”, Vă urăm în
toate ! Poate nu e cazul de a vorbi aici de stringenta nevoie de a
schimba cele 4 „racovine” şi cele, fie, 6 grupuri sanitare la care
s-ar adăuga lacătele uşilor de la băi, sau poate chiar şi uşile ce
singure se cer, se vede că, ani de zile reparate, cît şi măcar
parţial, pe mici segmente, aclo unde e cazul de schimbat linoleumul.
Da oare ăstea mici, ce-i drep inconviniente, neajunsuri,
prezintă un atît de mare interes, încît mi-am permis a încumeta de
personal pe Dumneavoastră, Alteţă, de a Vă deranja, domle Preşedinte
Interimar al R Moldova, Preşedinte a Parlamentului R Moldova, Mihai
Ghimpu, acum cînd în plin toi al activităţii atît de partid, mă rog,
mai sînt doar încă două zile de agitaţie electorală, şi este de
înţeles faptul dat, cît munca la înaltele funcţii de stat, ce le
deţineţi, nici că v-ar permite poate de a mai atrage atenţia ia la
nişte, adicălea oameni ai străzii ?
Să ştiţi că printre noi, cei de la „Centru de găzduire...” sînt oameni
printre oameni, inclusiv, şi cu studii superioare sau ba, principalul
oameni acătării la locul nostru, dar fiecare sigur că sîntem strînşi
de chinga nevoilor şi a sărăciei; sperăm că temporare.
Bunăoară, eu care neapărat vreau ca să mă afirm în domeniul
ştiinţific, inclusiv şi pe pe plan intrenaţional, de ce nu ? Nu văd
în ambiţiile mele ceva irealizabil, astfel încît de să duc faima celui
de al doilea stat român din lume - R Moldova, hăt, departe de hotarele
ei, pînă la UNESCO; de ce nu ? sau, de pildă, inclusiv şi-n şcoala
ecologică americană, odată de sub eghida faimosului ecolog de Eugen
Odum; ori poate, cu mare plăcere, chiar la congrese ecologice,
botanice sau, fie, silvice; de parcă în toponimie nu a-şi avea, la
rîndul meu, ce spune şi eu cuvîntul meu greu.
Fiecare dintre noi, locatarii „Centrului de găzduire...” avem destinul
său hărăzit de Dumnezeu, aşa că sîntem convinşi că neajunsurile date
sînt mici obstacole inconveniente.
Dar toate acestea sînt floare la ureche. Desigur alta e problema la noi.
Chestiunea stringentă care e, exclusiv este legată, înspecial, de
graficul de funcţionare a „Centrului de găzduire şi orientare pentru
persoane fără domiciliu stabil”.
- De ce ?
- Timpul de iarnă doar s-a schimbat, recent, doar cu 3
săptămni în urmă, am dat acele ceasornicului cu o oră înapoi, doar ne
aşteaptă solstiţiul de iarnă: noaptea a devenit mai lungă, şi tot mai
creşte comparativ cu ziua.
- Dar aici, la „Centrului de găzduire...” aşa-i e convenit, nu mai
ştim de cine din autorităţi, ca prezenţa la căminul dat să se facă la
orele 20 şi plecarea, părăsirea lui în decursul zilei, cel tîrziu la
orele 8 dimineaţa.
- Dar oare aşa ceva se poate de admis ?
- Doar, Alteţă, domnule Preşedinte Interimar al R Moldova, Preşedinte
a Parlamentului R Moldova, Mihai Ghimpu, printre noi, locatarii
căminului respectiv, anume că, se află atît bătrîni, cît şi bolnavi,
care abia mai gîfîie, şi să iasă în plină iarnă, de ninge ori plouă,
afară sub cerul liber e strigător la cer, antiuman. Bine, ce-i drept o
tinduţă călduţă - ce bine absolut la toţi ne pare cî-nsfîrşit
căldurica sa dat; aşa e dacă sîntem cu cazangeria autonomi, facem,
asta conducerea decizie adicălea de economie, aşa cum îngăduie, ia;
din bunul său simţ, şi mai puţin umor - este oferită pentru cei ologi;
dar noi sîntem mult mai mulţi locatari ca spaţiul dat, oferit doar
lor, care nici măcar nu este dotat cu ceva comodităţi; de unde ? căci
chiar nu e alta decît tinda, mica întrare în azil.
Trebuie cumva de făcut ca măcar timpul de şedere - fie, pe perioada
rece a anului; să ne aducem aminte de gerurile din anul trecut, cînd o
mulţime de oameni ai străzii grav şi-au degerat picioarele; sărmăneii
şi bieţii de ei, de le-au fost amputate; ducă-se pe pustii de aşa
ceva, picioarele, de umblă, dacă aşa se poate acuma de numit, căci mai
mult fac umbră decît benefic trăesc, ca adevărate fantome ale străzii;
asta în cazul a acelor pesoane cu handicapul dat care nu au fost
locate prin centre cum ar fi nemaipomenitul, după auzite, „sanatoriu”
fost al CC al PCRM de la Cocieri. Mda, dacă statul la timpul său nu a
luat măsurie de precauţie cu oamenii străzii odată cu sosirea iernii,
atunci, din păcate, nu are decît ca în tot restul îndelungatei vieţi
ai lor de să-i întreţină. Paradox, asta e. Dar ăsta e „paradoxul”
leneviei cuiva din autorităţi – asta e deja fact ! Oare cineva se mai
încumetă de aşa ceva ?
– Bine să revenim la subiect, să fie, cît de cît, cumva modificat
orarul de găzduire a căminului respectiv – asta noi cu toţii urmărim,
şi din tot tot sufletul ne o dorim. Astfel încît categoria de oameni
sus menţionată să nu mai stea din plină zi dîrz şi insistent ca să
aştepte sub uşa „Centrului de găzdiure..” sosirea orei, stricte, de
întrare - 20.
- Iar în week-end, cît şi de sărbători, admis ca să ne fie de
a ne afla fără limită de timp în incinta azilului dat, că avem şi noi
doar necesităţile personale de a ne reabilita din mai multe puncte de
vedere.
- Stingerea iarăşi prezintă un ceva obstacol, mult de tot pe
care ni-l dorim a-l modifica, obligatoriu ne culcăm, doar ni se stinge
lumina, la orele 22, şi care din noi doreşte de a încălca liniştea
căminului, căci altfel după 2-3 încălcări de regim poţi ajunge cu tot
cu bagaje, în plină stradă, doar cîte cazuri au foşt de acestea ? O-ho
!
- E cazul amnistierea ca să aibă loc ! a celor pedepsiţi, alungaţi
pentru comportament neadecvat, poate pentru, te miri ce,
întrebuinţarea de alcool, sau în astfel de cazuri mai bătăuşi, dar la
situaţia precară şi durerea din suflet îşi mai permite omul uneori de
a-şi vărsa durerea într-un păhăruţ – două cu vin, şi, din păcate, cu
vodcă; dă, schilodiri de familie marea majoritate dintre noi au; ăşti
bieţi şi oropsţi de soartă amplasaţi în „Centrul de găzduire şi
orientare pentru persoane fără domiciliu stabil”. Astfel ca să poată
revine nestingheriţi înapoi la cămin, că dragă Doamne ne aflăm în
pragul iernii - cei ce atît de mult au nevoie de un acoperiş de asupra
capuluiu şi un colţ de masă. Să fie sănătoşi domnii administratori, că
tot poliţişti de meserie au rămas, după cum au şi fost. Şi cine ia
ales anume ca absolut tot colectivul începînd de la director,
administratori şi alte cadre să fie foşti oameni ai legii ? Chiar aşa
socoate încă se vede că Ministerul Sănătăţii la care noi ne atribuim ?
numai nu cel de Interne, care absolut nu ar avea, dacă bine ne vom
gîndi, nici în clin şi nici în mîinecă, cu acest azil al umilinţei şi
strădaniei fiinţei omeneşti. Ei, doar iau scos înapoi în stradă, şi
ori de cîte ori bieţii umiliţi de ei revin pe teritoriul „Centrului de
găzduire...” sînt imediat alungaţi de către administratorul
deserviciu; iar de faptul de a le da, din puţinul pe care îl avem, o
bucăţică de pîne, sau nişte macaroane, pardon paste făinoase, cu
terci, tot din cina noastră, bunăoară, personal eu ţin post, şi nici
mă ating de ele, apoi, ni se face observaţie, că nu se poate, sînt
oameni care au încălcat legea, şi basta !
- Bună democraţie aici mai domină, nu avem adicălea cuvinte drept de
recunoştinţă, cînd des, mai că nu seară de seară, reîntîlnim aceiaşi
bieţi foşti odată locatari ai „Centrului de găzduire şi orientare...”
şi demult aruncaţi în stadă de către administatori - oameni fără loc
stabil de trai, necăjiţi ca vai de ei, desigur cu bagajele în mîină,
zgribuliţi, aşteptînd mană din cer, că poate cuiva li s-ar face milă
de iar servi măcar cu un ceai cald, dacă nu de să-i primească pe
noapte în vreo încăpere măcar ceva mai dosită. Ţi se strînge inima de
durere, tocmai, îndată cum de îi vezi, dar din păcate în situaţia în
care ne aflăm nici că-i putem, cît de cît, cu ceva ajuta. Atît doat
cîte o vorbă de îmbărbătare, poate un sfat, şi o bucăţică de pîine
rămasă de la prînz, te miri cu ce – de a le oferi. Şi atît.
- În total, dacă luăm în seamă timpul de somn ce ne revine,
căci deşteptarea e la ora 6 şi 30 de minute, apoi revine, cît nu ar fi
de straniu, tocmai 8 ore şi jumătate. Personal pentru mine, eu care
vreau ca să revin furtunos în lumea ştiinţei, e mult prea mult - ce
sînt bebeluş cumva, de atîta amar de timp ca să-l petrec a lehamite
lungit în pat ? că doar am încercat într-o noapte, după un somn bun,
de a studia în „camera de odihnă” şi categoric, cu expulzarea am fost
ameninţat de către domnul expoliţist, pardon unul din administratori.
Iar de studiul biblic, cît şi al religiei, în întregime, ni s-a
interzis, chiar din start, cum numai personal am păşit pragul
instituţiei date, dîndu-mi-se de înţeles că asta face parte nu decît
din domeniul abstacţiei absurdului. Că au mai fost el cineva care la
fel intenţiona credinţa de a propaga, din nu mai ştiu ce sectă făcea
parte, şi a fost expulzat. A mirării totoulîmi părea, că doar nici că
dovedisem, cît de cît de a mă prezenta, că aici deja se ştia cred că,
adicălea, absolut totul de mine. Bună abstracţie a absurdului, nu am
ce zice, că doar la Paris, în cadrul Universităţiii Sorbona-4, doi ani
la rînd am fost acceptat chiar în L, Ecole Pratique des Hautes Etudes,
acolo unde a predat îndată după Războiul Doi Mondial faimosul nostru
savant român filosoful de talie internaţională Mircea Ileade.
Vă e interesant ?
Şi-am avut teza propusă spre studiu nu alta decît, anume, ceia ce am
şi spicuit studiind biblia, aşa pe sărite, în singurătate, că n-aveam,
după ziua de muncă, luni de zile ţipenie de om în jur, de sufleteşte
de a mai comunica cu oameni; asta anterior timp de un an în Portugalia
mi s-a întîmplat de să fiu. Pentru că imediat, eu persoană care
stîlcit, spre ruşinea mea, pînă în prezent vorbesc franceza, şi, din
păcate, nici o iotă engleza – deodată devin student al acestei de
înalt prestigiu şcoli postuniveristare.
Profa mea, era chiar directoarea de studii în Secţia Ştiinţe
religioase a cursului de Religiile Orientului-Mijlociu semitic vechi,
multstimata doamnă Hedwige ROUILLARD-BONRAISIN, daiar Sfînta Treime
multă sănătate şi baftă în continuare în toate, că era o doamnă în
plinul înţeles al cuvîntului; a acceptat fără a mai ezita, cît de cît,
văzînd minunea de adevărată capodoperă ce, din păcate, doar atît cît
planul tezei şi parţial poate că, şi sper că e aşa, am prezentat
schiţa metodiciii de studiu; pentru ca în anul următor la admiterea
din nou la aceiaşi şcoală, deoarece eu în final aşa
şi viza franceză nu am căpătat-o, dar nici nu m-am străduit a doua
oară de a mai obţine-o, nuştiu cam de ce, cu toate că iarăşi depusem
dosarul complect şi trecusem din nou testarea, dar ceva mai detaliată,
dar oare personal pentru mine există vre-un obstacol ? fireşte că nu,
- dînsa mi-a vobit faptul, de care nici că bănuiam că ar putea ca să
se întîmple vre-o dată-n viaţa mea, afirmîndu-mi: „Vă accept numai cu
condiţia de a învăţa la perfecţie franceza, şi limbile de lucru:
ebraica şi, bineînţeles că, nuştiu cam de ce, greaca. Deci, ani de
învăţămînt trebuiau ca să fie 2, iar limbi de studiu tocmai 3 era
nevoe de a învăţa – asta nu arata altceva decît cît de mult a fost
încîntată dumneaei de planul meu de studiu, pe care îl vedeam din
start nu altfel decît finalizat cu publicarea unei cărţi, traduse în
mai multe limbi de circulaţie internaţională. Şi asta întradevăr, pe
cuvîntul meu de onoare, că nu Vă mint cumva, măcar cît de cît, e o
realitatea adevărată ce ar schimba viziunea a noastră, deci a
românilor de pretutindenea, în ochii opiniei publice mondiale. Doamne
ajută !
- Şi iată aici nu altundeva, la Chişinău, în ţara mea de baştină, R
Moldova – al doilea stat român din lume, - se găseşte careva de să-mi
interzică pînă şi dreptul de a confesa credinţa noastră venită din
moşi-strămoşi, ortodoxia creştină; că eu doar, nu vă mint la faptul
dat; anume, rugîndu-mă, citind şi conspectînd biblia, detaliat
analizînd-o pe măsura puterilor, am ajuns în decursul a mai multor
seri şi nopţi la ceia ce am întitulat, nu altfel decît, ulterior la
Paris, denumirea tezei în cauză: „Localizarea geografică a Paradisului
biblic”. Dînsa, directoarea de studii, Mme Hedwige
ROUILLARD-BONRAISIN, în ţară străină pentru mine, a fost în stare de a
alege grăul de neghină, dar uitaţi că, din păcate, poliţişti, cetăţeni
ai R Moldova, total să ignore ceia ce e sfînt, dat de la însuşi Domnul
Dumnezeu, a te ruga, chiar cu lumânarea aprinsă în plină noapte, dar
credeţi că-n incinta centrului de plasament respectiv am făcut-o vre-o
dată ? De unde ?! că aveam o bucată de lumânare groasă, de astă de
cununie, pe care mi-au şi şterpelit-o, neuitînd înainte de cazarea mea
aici, la azilul dat, repet, de a mă preîntîmpina, la fel cu
ameninţarea - în caz de propagare a religiei, voi fi imediat expulzat.
- Oare asta e dreptate că şi aici în ţara mea eu nu mai am în
continuare posibilitate de a comunica cu oamenii ? rămînînd aparte, ca
un strigoi, de unul singur ?
- Excelenţă, domle Preşedinte Interimar al R Moldova, Preşedinte a
Parlamentului R Moldova, Mihai Ghimpu, Dumneavoastră, sînteţi
profesor-universitar de meserie şi, bineînţeles că, Vă este cunoscută
starea de spirit a doctorantului, vedeţi că am făcut, ce-i drept nu
l-am terminat, doctoratul în silvicultură, la cea de a doua alma-mater
a mea - Facultatea de Silvicultură şi Expluatări Forestiere din Braşov
(România), - aşa că, lucrul productiv în noapte Vă este, bineînţeles
că, nemijlocit cunoscut. Pe cînd personal mie, aici la Chişinău,
ruşine tocmai îmi e, că doar e ţara mea de obîrşie, că unde nu merg mă
mîndresc cu ea, de să mi se interzică faptul ordinar, la prima vedere,
de a confesa şi studia, atunci cînd dispune sufletul meu, asta de a o
face-o ? E culmea, mult de tot srigător la cer; dapoi aici
elementarele drepturi ale omului mi s-au încălcat; - şi ce dacă
instituţia în cauză e un „Centru de găzduire şi orientare pentru
persoane fără domiciliu stabil” ? Doar după cum v-am şi scris, ceva
mai sus, vreau ca să mă confirm nu altfel ca un adevărat savant, iar
pentru asta am nevoie de lucru, inclusiv, şi-n orele de noapte, aicea
nimic nu contează, totul se jertfeşte. Aşa că, tare mi-a-şi dori de
personal mie, de să mi se permită lucrul în timp de noapte,
economisind lumina, doar la lampa de masă şi cu bec electric, desigur
econom.
- Unde ? Chiar în sala TV (de odihnă), ce bine că avem şi aşa ceva,
numai că ea în cel mai mult timp este goală, sau cîteva persoane
arareori dacă mai întîlneşti în incinta ei, şi, înspecial, dintre
acelea care de fapt sînt parţial angajate în cadrul muncii, dar tot
oficial făcînd parte din oamenii străzii, slava Domnului că s-a putut
şi asta, ce e o problema aici; am vrea noi cu toţii de să ne mai
relaxăm în faţa TV, dar de unde ? venind din stradă este neapărat
nevoie de a ne readuce în formă, de a ne pregăti pentru a doua zi,
astfel de să ne simţim oameni, nu cumva, Doamne fereşte, să fim
marginalizaţi, că avem şi noi, slava Domnului ! destoinicul spirit
omenesc de tandreţe şi mîndrie – eu doar cam despre asta, Excelenţă vă
şi scrieam – nu alta decît necesitatea de a ni se facilita, prin
intermediul Măriei Dumneavoastră, întrarea în incinta azilului la o
oră ceva mai devreme, căci deja la orele 17 se întunecă chiar dea
binelea, iar mai tîrziu va fi şi mai şi. Dar, în lipsă măcar de o
maşină de spălat rufe semiprofesională, sau chiar profesională, ca la
centrele de caritate Emmaus din Paris, căci numai cît timp de spălat
rufe, desigur manual, e nevoie, vă-hă-hă ! şi între timp trebuie ca să
mai luăm şi cina; bine aşa cum este ea, ca de obicei rece şi mai puţin
de saţ; dar bogdaproste că este ! am văzut eu la viaţa mea şi astfel
de maşini profesionale de spălat rufe, şi lume nu venea mai puţin ca
aici, dar erau chiar 2 sau chair 3 la număr de maşini; bine, adicălea
asta nu contează; chiar la un centru cam asemănător de caritate -
Emmaus, din suburbia Parisului, fie cea de la staţia de tren La Gany,
unde aveam înregistrare de adresă poştală, deci şi luat la evidenţă,
dar, scuzaţi-mă, acolo şi apă caldă era din abundenţă, nemaivorbind de
numărul cabinelor de duş, etc; pe cînd la noi, aicea, e o adevărată
concurenţă – care din noi primul va merge de a prinde rînd pentru a
primi un, cît de cît, duş, şi nici de cum nu de a te ghilosi în plină
voie ca, bravo lor ! mă-nchin pînă la pămînt în faţa lor, celor
lucrători ce făcînd parte din Asociaţia de caritate Emmaus, dealtfel
asociaţie fondată de preotul Abbe Pierre, şi ce dacă e catolic ?
principalul că şi-a îndeplinit funcţia sa pe pămînt, ducîndu-şi pînă
la capăt destinul tumultos al său, veşnică să-i fie pomenirea !
zilnic, înafară de wekend înte orele 8 şi 12, ori poate chiar şi 14,
bine nu mai ţin minte deja, mă rog timp a trecut, dar binele făcut
poţi oare ca să şi-l uiţi ? nu desigur, dînşii facilitau existenţa
noastră acolo, avînd special persoane (bine în termeni exsovetici
contabili figurînd sub numele drept de „state”) ce se preocupau
înspecial cu organizarea a tot felul de activităţi pentru noi:
lecţii, inclusiv de studiere cîte ceva a limbii franceze, informaţii,
discuţii deseori aveau loc, deseori ce luau un caracter a tematicii
religioase, şi pe care eu cu o iotă de franceză a mea, ori de cîte ori
era abordată, o acceptam, astfel, mai întrebînd cîte un cuvinţel, dar
ce înseamnă el, că unde de altfel, pe îndelete eram de să învăţ limba
franceză fluent vorbită de un vorbitor de limbă franceză ? sărmăneii,
au şi ei, de altfel ca şi noi, mancurţi peste mancurţi, aşa că luam
lecţii gratis de istorie cultură şi un pic filosofie cu caracter
religios, mai mult din cauza celor venetici din zona Magreb; dă, că
erau de obîrşie arabă ! aşa că, totul ce au făcut pentru noi -
veneticii, inclusiv şi posibilitate de a ne folosi de internet, ce-i
drept era rînd la el, pe care nici că-l prindeai poate, căci era numai
un compiuter; nemaivorbind de competiţii sportive, joc de dame, etc,
şi, înspecial, fotbal, cu alte centre de caritate, poate că Emmaus,
din alte arondismante, adică sectoare cu preturele sale, cum ar fi la
noi în mun. Chişinău, ale Parisului; şi mai puţin adicălea oamenii
străzii cu obîrşie franceză veneau aici, că, a mirării lucru, hoinari,
de aceşti, care nu dorsc de să lucreze, dealtfel fenomen specific
francez, au ei, a-şi zice, îndeajuns. Păcat, pentru economia ţării.
Asta e ca o adevărată psihologică diagnoză, stare a sufletului,
comparativă cu depresia la noi, cînd omul dacă o duce relativ bine,
asta în caz dacă mai primeşte indemnizaţie drept ca şomer, nici că se
străduie cumva, şi asta-i, cu regret, fenomen propriu printre tinerii
franceji întîlniţi în această onorabiilă Asociaţie cu caracter
internaţional, de a nu se aranja la muncă, ruşine lor ! drept la muncă
la care au, bineînţeles că, fiecare din ei; exclus noi pe atunci, căci
ziarele mai toate abundă din plin cu informaţii referitoare la
angajarea în cîmpul muncii; credeţi sau ba, dar la lucruri foarte bine
plătite, ca exemplu, în construcţii, numai să doreşti ca să munceşti.
Asta e.
Excelenţă, şi dacă am scris de palitra, din păcate monocoloră,din
punct de vedere profesional al angajaţilor, a-şi mai adăuga aici pe
cît de mic, dar concomitent pe tot atît de mare accent: cum aşa, domn
Preşedinte Interimar al R Moldova, Preşedinte a Parlamentului R
Moldova, Mihai Ghimpu, la noi în ţara la care fidel la sraja legilor
ţării ca garant al Constituţieie Vă aflaţi, încă, Dumneavoastră, şi o
meritaţi pe deplin - mulţi ani, încă, înainte, din tot sufletul de
patriot român ce sînt, că bună treabă mai faceţi, sincer personal Vă
doresc, şi baftă mare la alegerile parlamentare, cît şi concomitent
cele preşedinţiale ! - un aşa paradox se întîmplă ? colac peste pupăză
a-şi zice: este cumva oficial favorizată mancurtizarea, de domnul
director al „Centrului de găzduire şi orientare pentru persoane fără
domiciliu stabil”, Iurie Ursu, ce e o persoană, a mirării pînă şi
personal mie, fiindcă dînsul vine din lumea bădărană mai mult a
poliţiştilor R Moldova, pardon CSI, atît de delicat este omul acesta
în discuie cu interlocuitoriii săi, că tocmai îţi lasă gura apă - cazi
în ea para mălăiaţă; doar cu excepţia unei singure, din toţi cei
oameni ai străzii drept ca auxiliari angajaţi conform statelor, unica
doar bucătăreasa e de origine română, nuştiu sesizează dînsa asta sau
ba, un fapt e cert, comparativ cu ceilalţi angajaţi, ea vorbeşte
româna, dar de la ea personal eu pot ca să mă aştept orişicînd la
orişice înjosire, şi aici slava Domnului că verbală, că altfel ar fi
un adevărat talmeş-balmeş; mare balamuc ca la tîrg deobicei cînd mă
vede în bucătărie, a-şi zice intenţionat, face, că tocmai uneori nici
în cer şi nici în pămînt nu pot pricepe, dar de data acesta cu ce
ocazie dumneaei încumetă a mă spăla, la înălţimea mea de aprope 2
metri, de fapt, exact, fără de 9 centimetri, cu tot felul de jargoane:
care mai de care din ele populare, de parcă ar fi undeva în pădure,
dar şi acolo singură cuc, astfell ca să nu sperie, ducă-se pe pustii
de aşa ceva, partea bărbătească, atît de bine posedă adicălea
folclorul popular, de fapt nu alta decît noncultura bolşevică; ruşine
să-i fie !
Şi aici a-şi adăuga la acest micprotest sufletist de adevărat patriot
al celui de al doilea stat român - R Moldova; sperăm că nu ultimul din
lume, Doamne ajută ! că nu aduce în poala sa anul ce ceasul, voia
Domnului e mare, şi ce e predestinat de către Sfînta Treime – e sfînt
! Aia fidel urmăm, noi românii de pretutindenea ! Chiar aşa criteriul
de alegere, şi aici încumet a mă repeta, a cadrelor atît auxiliare cît
şi de conducere a „Centrului de găzduire...” se face strict după
aparteneţa profesională – doar a poliţiştilor, şi aceia înrăiţi; mă
rog, Vă rog frumos, atrăgeţi atenţia la faptul că sexul masculin ăsta
e criteriul selectiv, iar în cazul angajazilor auziliari, cu excepţia
bîrfitoarei de bucătărese, principiul al primului an de servici
militar al soldaţilor din Caucaz şi Asia de Mijloc, în exarmata
sovetică cu restrecţie se păstrează, care glăsuieşte, nu alta decît:
„Moia tvoia ne ponimaet !” - dar oare de ce aşa ceva, Alteţă, domnule
Preşedinte Interimar al R Moldova, Preşedinte a Parlamentului R
Moldova, Mihai Ghimpu?
Cine a încumetat a angaja astefel de persoane, ca poliţişti de
meserie drept ca supraveghetori peste noi, inclusiv şi domn director
Iurie Ursu ? Şi cine a ordonat de să fie amplasaţi în cîmpul muncii
drept ca muncitori auxiliari din rîndul oamenilor adicălea ai străzii
doar vorbitori, exclusiv, de limba rusă, care categoric, repet,
categoric refuză sub motivul că nu ar pricepe nici un cuvinţel în
română, fie şi moldoveneasca lor, făcîndu-l mereu, iar aici iarăşi
repet, făcîndu-l, nu pe altcineva decît pe „popa prostul” ?
Nu cumva cei de la MAI al R Moldova, ori se prea poate SIS-ul, care e,
nu de alta, filiala monstruosului de KGB, din păcate, încă acctual al
F. Ruse?
Doar numai ce, cu puţin timp în urmă, deja a doua oară mi-au şters,
în timpul scrierii cererii date; ei, de data aceasta asta încă nu e
record, avant, de multe ori o fost şi mai şi; şi doar, Vă rog
credeţi-mă, pe cuvînt de onoare, domnule, Preşedinte interimar al R
Moldova, Preşedintele Parlamentului R Moldova, Mihai Ghimpu, Vă declar
pe propria răspundere - eu neintenţionat am apăsat pe clic, Doamne !
asta e adevărată manipulare de la distanţă, greu adicălea de crezut,
dar telepatică; gîndurile, doar trăim în era supertehnologiilor, doar
se înregstrează - şi asta ar fi explicaţia, pe moment ce-mi doream, un
piculeţ, ca să redactez textul, anume la pasajul unde arăt nedumerit
apartenenţa „Centrului de găzduire şi orientare...”, nici cum nu la
Ministerul Sănătăţii ori altul, pardon că m-a luat pe dinainte
cuvîntul, de fapt, după un sunet dat azi dimineaţă în scopul dat,
chiar la „Centru de găzduire...”, am şi aflat că de fapt Consiliul
Municipial al mîndrei noastre capitale, Chişinău, este patronul,
persoana juridică, ce ne ghidează activitatea noastră, şi nici de cum
nu Ministerul de Interne, sesizaţi faptul ? care la răndul său de fapt
îl face pe cel mai mare din parcare. Cum de ? Înjositor, cît şi
antidemocratic ! E strigător la cer toată acivitaeea sa de
supracontrol, înspecial, şi-n activitatea mea. Chiar aşa de rău ia
supărat faptul căanterior iam menţionat ? Ei, dacă asta au dorit-o
dînşii atît de mult, apoi nu-mi rămîne alta decît reciproc, la rîndu
meu, deja, de să-i felicit, şi cu furtul acestui atît de agreabil atît
pentru mine, cît şi pe adevăratul meu prieten, gălăţean de origine,
Adrian Tatu, care dacă şi a cerut azil politic aici în R Moldova, şi
între timp cu toţi în ceartă fiind, că aşa-i e caracterul, de a căuta
mereu peste tot dreptate; băiat bun, de aia m-am, imediat, şi
împrietenit cu el la cataramă; ei, vedeţi, numele dat, inclusiv, şi
Înălţimii dumneavoastre, Excelenţe, Vă e cunoscut, odată ce a depus
evlavios, cu pafosul său caracteristic, cererea sa adresată personal
Preşedintelui interimar al R Moldova, Preşedintele Parlamentului R
Moldova, cererea cu marea sa dorinţă de a deveni, nici cum nu cetăţean
de onoare, dar asta pîncînd, căci e un adevărat erudit mai în toate,
după cîte l-am înţeles, şi personal priceput, ci, desigur pentru
început, un simplu de tot refugiat politic, ca mai apoi vedem noi:
exodul de materie cenuşie chiar aşa să fie, Alteţe, domn Preşedinte
interimar al R Moldova, Preşedintele Parlamentului R Moldova, Mihai
Ghimpu, unilateral îndreptat înspre Vest ? Occidentul ca să ne
servească nouă tuturora, inclusiv şi cetăţenilor Republicii Moldova
drept exemplu, far luminos de emigrare peste hotare _ ? A-şi vrea ca
să cred şi vice-versa; asta desigur personal şi mie îmi va da forţă,
şi vigoare, licoarea mea de altă dată de pe adevăratelea a reveni cu
mult succes - în calda îmbrăţişare reciproc cordială a celei de a 3-a
alma-mater a mea - în lumea ştiinţei. Şi nu de undeva, ci chiar în
plan intern, din cel de la doilea stat român din lume – R Moldova, iar
mai că nu concomitent şi pe cel extern, unde, bineînţeles că, Diaspora
moldovenească trebuie moral susţinută, că şi la noi în ţară se face
cîte ceva. Astfel ca toţi, însfîrşit, să răsufle uşuraţi. Spunînd ferm
de la mic la mare: „Şi totuşi Pămîntul se învîrteşte!
Ei, dar odată ce dînsul e atît de guraliv, că pe mai toţi încumetă ai
deranja în dreptatea sa, atunci nu văd cam de ce dînsul a şi cerut ,
nu alta decît azil politic, în cel de la doilea stat român din lume,
şi nici de cum prin Franţa undeva; unde dacă şi eu am m-am şi aflat la
fel ca el nici că am depus azil politic, ci frumos, am revenit acasă,
ca să văd şi eu, şi să mă uit în ochii adevăraţilor asasini ai
tăticului meu drag, Simion Procopie Drăgan. Pentru care am şi depus
cereri în repetat, chiar de 2 ori în cazul MAI, pe numele a doi
Miniştri ai MAI: succedatul de Gheorhie Papuc, o Moldovă înteagă
speră nici odată ca el să numai revie la putere, şi prezentul Ministru
de Interene, Victor Catană, ambii care nici că au mişcat măcr cît de
cît,, în privinţa măcar ca să-mi dea un, cît de cît, răspuns la
cererile mele, depuse, bineînţeles, pe numele lor. Ca să vedeţi
domnule Preşedinte interimar al R Moldova, Preşedintele Parlamentului
R Moldova, Mihai Ghimpu, ce oameni ?! care adicălea luptă pentru
dreptate, adicălea polişti adevăraţi ! cum să nu ?!
De parcă celălalt ministru de la celălalt minister mai mult de speriat
lumea, deci SIS, molcum a şi tăcut, de parcă a şi luat aapă în gură;
se vede că, însuşi personal dumitale, Alteţe, merită de a-i reaminti
mai des, acestui imbecil, ce-i aceia dragostea de ţară, şi ce-i acela
destin românesc; că, sărmanul de el se vede la fel ca şi mine,
deseori păţeşte, nuştiu cam de ce eu mereu
îmi caut pixul, straniu lucru, asta la prima vedere, că ce tehnologii
sofisticate vertificate şi răzverificate, au cei de SIS în privinţa
manipulării cu mintea omului luat individual, cît şi ca mulţime, îţi
lasă gura apă; personal şi eu am simţit: „Pe crucea mea !” că nici că
îndrăznesc de să vă mint.....................
...........
Mulţumesc celor de la „Centru de găzduire şu orientare...”, numai nu
mai ştiu cam de ce poartă această instituţie atribuită la numele său
„şi orientare”, căci practic nici o soluţie, din discuţia purtată cu
domnul multamabil al nostru, încă director, Iurie Ursu, în privinţa
angajării cuiva dintre boschetari la muncă nu a fost a lua, dar la ce
bun ? Dacă asta cu doar cîţiva ani în urmă i s-a întîmplat, la ce bun,
odată cu sosirea mea în „Centrul de găzduire şi orientare...” să se
mai oropsească un piculeţ el, la chilogramele pe care le are, adevărat
poliţist, bravo lui ! de a se mai mişca un piculeţ, astfel de a mai
slăbi, că tare bine mai arată, un munte zici că apare în faţa ta, cînd
treci pe lîngă el, asta agreabil în fotoliu cît se află, căci dacă se
mai şi ridică, situaţia adicălea devine ridicolă: „Polundra,
fraţilor!” Crează drept ca sala de citire, Preşedinte Interimar al R Moldova,
Preşedinte a Parlamentului R Moldova, Mihai Ghimpu, în timpuil nopţii
asta după stingere.
Drugul D-voastra Vitalie Drăgan cu respect - vitalie dragan
<vitalie1200@yahoo.com>.
P.S.
publicat în Ultima oră pe 25 Ianuarie 2012, 05:25
Centrul de găzduire şi orientare a persoanelor fără domiciliu stabil
nu are suficiente locuri pentru a-i adăposti pe toţi solicitanţii, mai
ales în perioada rece.
Georgeta Bâtcă, vicedirectoarea centrului, a declarat că acum pot fi
cazate temporar până la 70 de persoane, dar numărul celor care au
nevoie de această susţinere este mult mai mare.
Cele 70 de locuri sunt împărţite în mod egal pentru femei şi bărbaţi.
Regulamentul prevede cazarea bărbaţilor până la vârsta de 62 de ani şi
a femeilor până la 57 de ani. Persoanele mai în vârstă sunt trimise la
azilurile pentru bătrâni.
Primăria municipiului Chişinău a alocat 1,9 milioane de lei în fondul
instituţiei. Banii sunt destinaţi pentru alimentaţie, medicamente şi
produse de igienă. Celor cazaţi li se oferă hrană de două ori pe zi,
iar din ajutoarele materiale - haine şi încălţăminte.
Angajaţii îi ajută pe cei veniţi la centru să-şi restabilească actele
de identitate, dacă au nevoie. În unele cazuri, procedura este
complicată, pentru că unii oameni nu cunosc nici măcar datele
personale care li se solicită.
Persoanele ajung aici din stradă, ghidate de cunoştinţe sau cu
trimitere de la centrele medicale şi Centrul de treiere. Deşi sunt
nevoiţi să doarmă uneori câte doi pe un pat, boschetarii sunt
mulţumiţi de ajutorul care li se oferă. „De bine de rău, avem ce mânca
şi avem un acoperiş pe timp de noapte. Ziua ne câştigăm existenţa cum
putem, iar seara venim aici pentru că asta e casa noastră”, spune unul
dintre ei.
Centrul se găseşte pe strada Haltei, nr. 2. Regulamentul prevede că
persoanele pot fi găzduite aici pe un termen de trei luni, în cazul în
care nu apar încălcări de regulament sau devieri comportamentale. Cu
toate acestea, administraţia susţine că există persoane cu o situaţie
dificilă cărora li s-a permis sa rămână la centru un termen nelimitat.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Centrului Naţional de Medicină
Urgentă, Pentru Craveţ, doar săptămâna trecută la spital au fost aduşi
cu hipotermie patru oameni ai străzii.
Chiar dacă nu mai sunt paturi libere, boschetarii pot fi “cazaţi” în
saci de dormit pentru solicitanţii de azil la Centrul de găzduire
pentru persoanele fără adăpost. Administraţia instituţiei nu mai
dispune de paturi pentru a le oferi un loc tuturor celor care vin să
se adăpostească aici. Nu toţi, însă, merită grija statului. Mai bine
de jumătate din boschetari sunt tineri, apţi de muncă dar nu acceptă
să se angajeze şi să se reabiliteze social.
Centrul de găzduire şi orientare pentru persoanele fără adăpost este
supra aglomerat. Zilnic, vin să înopteze aici 120 de persoane, în timp
ce capacitatea centrului este de 70 de locuri. Nu mai sunt suficiente
nici paturile suplimentare. Administraţia va recurge la sacii de
dormit.
Aici, solicitanţii dispun de mic dejun şi cină, duş şi haine curate.
Angajaţii centrului lucrează cu fiecare persoană în parte, în special,
ei sunt ajutaţi să-şi caute un loc de muncă. Realitatea, însă, arată
că doar 5 la sută din cei care ajung să intre pe această uşă vor,
într-adevăr, să se reabiliteze social.
Pe timp de zi, puţini sunt cei care mai stau la Centru. Cei pe care
i-am găsit au fugit de cameră. Restul sunt ocupaţi cu alte treburi.
Respectiv, nici scandalurile iscate la beţie nu sunt o raritate. Şi
asta se întâmplă în preajma bătrânilor care ajung aici din difereite
motive. Cel mai des, totuşi, fiind ignoraţi de proprii copii.
După ce toate încercările de a convinge odraslele acestor bătrâni să
îngrijească de părinţi eşuiază, angajaţii centrului le perfectează
pachetul de acte pentru amplasarea lor la azilul de bătrâni. La ora
actuală, 25 de oameni în etate sunt găzduiţi la Centru.
MARINA SURUCEANU, VITALIE SOBOL
--
Я желаю тебе, как и себе, Любви, здоровья, радости, счастья и благополучия!
http://foto.rc-mir.com/fo
Комментариев нет:
Отправить комментарий